Tipărire
Categorie: Istoric

Scurt istoric al localităţilor componente

Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea vatra actualului sat Mitreni era situată mai la vest, pe malul râului Argeş. Până acum câteva decenii se mai păstrau aici urmele unui cimitir, cu însemne funerare specifice, iar în apropiere, cu prilejul unor lucrări de excavare a fost descoperită o vatra a unui sat vechi, medieval, dispărut.

Legenda spune că prin anul 1810 – 1815 au poposit aici ciobani transilvăneni în transhumanţă, conduşi de baciul Mitran. Şi-au construit bordeie şi s-au aşezat definitiv, înfiinţând satul Mitreni, nume rămas până astăzi. După tradiţie, prin anii 1830 – 1835, din cauza revărsărilor râului Argeş, locuitorii satului de pe malul râului Argeş s-au mutat în noul sat Mitreni, care a fost populat apoi cu alte familii venite din Căscioarele sau de peste Dunăre. Până în anul 1864 satul şi moşia satului Mitreni aparţineu mânăstirii Mihai Vodă, iar ţăranii erau clăcaşi. Prin reformele făcute de domnitorul Alexandru Ioan Cuza ţăranii au fost eliberaţi din clăcăşie şi împroprietăriţi cu pământ.

Cercetările arheologice efectuate pe teritoriul comunei au scos la lumină vestigii vechi care atestă că satul a fost locuit din preistorie.

La marginea de sud-vest a comunei, lângă linia ferată Olteniţa-Bucureşti se află ruinele unei aşezări din epoca bronzului, civilizaţia Tei, care a evoluat în a doua jumătate a milenilui al II-lea a. Chr.

Chiar la marginea de sud a satului, pe partea dreaptă a şoselei care merge la Valea Roşie se află vestigiile unui sat medieval, care nu este menţionat în documentele vremii.

Pe partea stângă a şoselei menţionate, unde au fost serele, se află o necropolă medievală din secolele XVI – XVII. În secolul trecut, prin anii 80 cand s-au construit serele au fost distruse mai multe morminte medievale din perioada menţionată mai sus. Necropola medievală se pare că este destul de mare.

În partea de nord-est a satului Mitreni, pe marginea de vest a  lacului Mitreni, numit de unii şi lacul Potcoava, se află vestigii din epoca geto-dacică. În anii 1958 – 1963, în curtea locuitorului  Dumitru Drăghici au fost descoperite morminte din secolul al IV-lea e.n, care aparţin goţilor în migraţie. Cimitirul din secolul al IV-lea se întinde şi în curţile vecine şi chiar în zona cimitirului vechi al satului, care se află în curtea bisericii.

Satul Clăteşti este situat pe malul drept al râului Argeş, este un sat vechi dar find mic nu este menţionat în documentele medievale.

Dovadă că pe vatra actualului sat s-a locuit timp îndelungat este faptul că aici, în zona cimitirului a fost descoperit un mormânt din secolul al IV-lea p. Chr. Din inventarul funerar au fost recuparate două vase de lut caracteristice goţilor în migraţie, care au ajuns la Muzeul din Olteniţa. Pe vatra satului sunt atestate urme de locuire şi din secolul IX-X p. Chr. când a evoluat civilizaţia veche românească Dridu. O monedă bizantină de bronz descoperită în apropiere de râul Argeş a ajuns la muzeu. Ca şi la Mitreni ţăranii au fost eliberaţi din clăcăşie şi împroprietăriţi în anul 1864 prin reformele făcute de domnitorul Alexandru Ioan Cuza.

Satul Valea Roşie a luat fiinţă în urma împroprietăririi din anul 1892 şi este format din venetici, care au fost împroprietăriţi aici, proveniţi din mai toate satele vecine, dar şi din localităţi mai îndepărtate. Mai înainte satul era cunoscut sub numele “Floreasca”, iar apoi Valea Roşie, datorită câmpurilor pline cu maci roşii care se aflau pe această vale. După spusele bătrânilor aici au avut loc lupte crâncene în timpul Primului Război Mondial.

Biserica satului cu hramul Sfântului Mucenic Gheorghe a fost construită între anii 1911- 1915 de arhitectul Tănase Marcof.Pe teritoriul satului nu au fost descoperite vestigii istorice. La marginea de est a satului, spre Ulmeni, cu mulţi ani în urmă a fost descoperită o sabie medievală din secolul al XIV-lea.